Mit sau adevăr? Despre metoda Montessori

Cu toții am auzit despre metoda Montessori. Dar aceasta este adesea înconjurată de idei greșite, unele dintre ele putând descuraja părinții să exploreze această abordare educațională. Astăzi, demontăm câteva mituri și descoperim adevărul din spatele lor! 🛑 Mit 1: „În Montessori, copiii fac ce vor, fără limite.” ✅ Adevăr: Montessori oferă libertate de alegere, dar în limite clare și activități bine structurate. Copiii au libertatea de a alege activitățile care îi interesează, ordinea în care să le realizeze, dar alegerea lor se face dintr-un set de opțiuni pregătite cu grijă, adecvate vârstei și nivelului lor de dezvoltare. 🔹 Exemplu: Într-o clasă Montessori, un copil nu poate să decidă brusc să alerge prin clasă sau să deseneze pereții, în loc să lucreze, dar poate alege dacă vrea să lucreze cu un puzzle sau cu litere tactile, să pregătească o gustare sau să spele vasele. Există reguli clare despre respectarea spațiului și a celorlalți. 🛑 Mit 2: „Nu există structură sau program în Montessori.” ✅ Adevăr: Într-o clasă Montessori fiecare zi este bine organizată, chiar dacă nu urmează un orar rigid. Copiii beneficiază de perioade lungi de lucru neîntrerupt (2 sau 3 ore) ceea ce le permite să se concentreze profund pe activitățile lor. În același timp, există o rutină clară, care îi ajută să își dezvolte simțul ordinii și al securității. Acest echilibru între independență și structură îi ajută pe copii să devină autonomi, dar și disciplinați. 🔹 Exemplu: Într-o zi obișnuită, un copil poate alege să înceapă cu activități practice (cum ar fi spălatul vaselor), apoi să treacă la matematică și să finalizeze cu o activitate de citire. Dar tranzițiile sunt naturale, nu impuse de un clopoțel. 🛑 Mit 3: „Montessori este doar pentru copii liniștiți și independenți.” ✅ Adevăr: Metoda Montessori se potrivește și este benefică tuturor copiilor, indiferent de temperament. Un copil energic nu va fi obligat să stea nemișcat, pe un scaun, ci va avea oportunități de mișcare controlată. În același timp, un copil mai timid va fi încurajat să-și dezvolte încrederea, fără a fi forțat să participe la activități sociale înainte să fie pregătit. 🔹 Exemplu: Un copil care are nevoie de mai multă mișcare poate fi încurajat să lucreze cu activități practice, cum ar fi spălatul mesei sau transferul obiectelor cu lingura. Un copil introvertit va avea ocazia să observe înainte de a participa activ, fără presiune. Un copil curios, dar agitat, poate învăța să își regleze atenția prin activități care necesită concentrare, cum ar fi turnul roz sau cadrele de îmbrăcare. 🛑 Mit 4: „Copiii Montessori nu învață prin joacă.” ✅ Adevăr: Activitățile Montessori sunt construite astfel încât copiii să învețe prin explorare și descoperire, exact așa cum fac și în jocul liber, dar cu un scop educativ clar. Materialele Montessori sunt atractive, adaptate mâinilor lor mici și concepute să fie utilizate intuitiv. Ele au un „control al erorii”, ceea ce înseamnă că un copil poate verifica singur dacă a făcut o greșeală, fără să aibă nevoie de corectarea unui adult (“Nu e bine asa!” sau “Ai greșit aici”). Acest lucru îi oferă încredere în propriile abilități. 🔹 Exemplu: Un copil care învață număratul nu va repeta mecanic cifrele, ci va folosi bare numerice de diferite dimensiuni sau perle Montessori pentru a vedea și simți diferențele. Construirea unui turn din cuburi de dimensiuni diferite este o activitate care pare joacă, dar în realitate dezvoltă coordonarea, logica și conceptul de mărime. Astfel, învățarea devine captivantă și naturală. 🛑 Mit 5: „În Montessori, copiii lucrează singuri și nu învață să colaboreze.” ✅ Adevăr: Copiii Montessori învață colaborarea în mod natural, fără a fi forțați să participe la activități de grup sau să împartă obiecte cu ceilalți Clasele Montessori sunt mixte ca vârstă, ceea ce înseamnă că cei mai mari îi ajută pe cei mai mici, iar acest lucru le dezvoltă empatia și spiritul de echipă. De asemenea, activitățile de viață practică includ multe momente de cooperare. 🔹 Exemplu: Un copil de 5 ani poate ajuta un copil de 3 ani să învețe cum să își lege șireturile sau să folosească un material nou. De asemenea, copiii colaborează natural la activități cum ar fi pregătirea mesei sau îngrijirea plantelor. Atunci când copiii pregătesc masa împreună, fiecare are un rol – unul pune farfuriile, altul tacâmurile, iar altul servește apa 🛑 Mit 6: „Montessori este doar pentru copii mici.” ✅ Adevăr: Deși metoda este mai cunoscută pentru educația timpurie, principiile Montessori pot fi aplicate și la vârste mai mari. Există școli Montessori care merg până la liceu, unde elevii învață într-un mod activ, bazat pe descoperire și proiecte reale. Chiar și în afara unui mediu Montessori, valorile de independență, respect și învățare activă pot fi integrate acasă și la școală, in orice familie. 🔹 Exemplu: Copiii mai mari învață geografie prin puzzle-uri și hărți interactive, nu doar prin memorarea denumirilor de țări. De asemenea, adolescenții Montessori sunt încurajați să participe la proiecte din lumea reală, cum ar fi gestionarea unei mici afaceri școlare sau organizarea unui eveniment comunitar. 🛑 Mit 7 si probabil si cel mai cunoscut: „Copiii care au fost la o grădiniță Montessori vor avea dificultăți de adaptare la o școală tradițională.” ✅ Adevăr: Copiii Montessori sunt obișnuiți să fie flexibili și să se adapteze la medii noi, iar multe dintre abilitățile lor îi ajută să facă tranziția mult mai ușor decât am crede. Mulți părinți se tem că, venind dintr-un mediu unde copiii au libertate de alegere și ritm propriu, tranziția la o școală tradițională – cu orar strict și metode de predare rigide – va fi dificilă. În realitate, copiii Montessori învață să fie flexibili, autonomi și să se adapteze schimbărilor, ceea ce le oferă un avantaj. Copiii Montessori nu sunt „răsfățați” de libertatea pe care o primesc – dimpotrivă, învață să fie responsabili și să facă alegeri responsabile. Tocmai aceste abilități îi fac să se adapteze mai ușor decât un copil care a fost mereu obișnuit să i se spună exact ce și cum să facă. 🔹 Exemplu: La Montessori, copiii sunt învățați să găsească singuri soluții la probleme, în loc să aștepte instrucțiuni pas cu pas. Această abilitate îi ajută enorm atunci când trebuie să rezolve teme sau să înțeleagă lecții noi fără să depindă mereu de profesor. Diferența majoră este că Montessori nu pregătește copiii doar pentru școală, ci pentru viață. În loc să fie obișnuiți doar să memoreze lecții și să asculte pasiv, copiii Montessori învață: ✔️ Să gândească logic și să ia decizii ✔️ Să caute soluții și să rezolve probleme ✔️ Să lucreze independent, fără să aștepte mereu indicații ✔️ Să colaboreze și să interacționeze respectuos cu ceilalți Montessori nu înseamnă haos sau lipsă de structură, ci un echilibru între libertate și ghidare. Pe termen lung, un copil care a avut parte de o educație Montessori nu doar că se va adapta la o școală tradițională, dar va avea și un avantaj clar: va fi un elev independent, organizat și motivat să învețe pentru că îi place. Și mai important, va avea abilități reale pentru viață, nu doar cunoștințe teoretice.